Hey love,
I'll start by saying that I'd rather have you here right now, lying next to me, playing with my hair than writing this letter; but either way, here it is.
Don't know who you are or where are you from, if we met or not. For all I know, you could be from another galaxy. I do hope you have wi-fi wherever you are. :)) Thing is , I miss you lovely. I kinda do. Missing your laughter, your eyes, your arms and their warm embrace. I kinda need your wisdom and warm heart to help me get through some stuff. I don't know much about you, but one thing I know for sure, your amazing heart made me fall for you. Your love for people and selflessness draw me closer and closer to you, until I was all yours. I had no escape, you got me. I also know you're an adventurous man who loves traveling and experiencing new things and that you'll agree with me when I'll tell you it would be nice to have a cabin in the woods.
I know for sure you're not a materialistic person, cause I would've never fell for you if you were . You're the most altruistic guy I've ever met, that's for sure. Your smile brightens up my day and there's nothing wrong that your hug and kiss wont fix. There are certain things I adore at you, like how you surprise me with lil' love notes hidden all over, your attention to details, the way you just know when something's wrong with me, the way you play with me, the way you smell. And there are some that I ignore, cause I just love you :) I pray you love God more than anything, more than you love me.
I hope you'll love my flaws cause I'll love yours for sure. Never will I judge you or laugh at your dreams. I will support you and be a good listener. When you'll be in pain, I'll stand right next to you and I will comfort you. You'll never have to be ashamed of your failures or anything, cause I'll love you no matter what. You'll never lose my admiration, you'll never lose me Love . You're always gonna be my champion, my king, the best part of me. Through the good and bad, through stormy weather or clear skies, I'll always stand by you. Always.
I swear we'll be the best team the world ever saw. We'll face everything together and nothing will stand against us. God will be our rock and our lighthouse in the darkest days. The three of us together will be undefeated. We'll stand high and we will laugh, trust me, we'll laugh like we never laughed before. And we will be happy. Happiest people alive.
So, whatever you need to sort out right now, hurry and make your way to me. I'm waiting.
Now and forever yours,
Your love
Thoughts...
marți, 10 martie 2015
miercuri, 31 decembrie 2014
Reflecții
S-a tot spus și s-a tot repetat că viața e
asemenea unei cărți. Și într-un fel așa e. Fiecare an care trece încheie un
capitol din existența noastră. Ne aflăm în ultimele momente ale acestui an. Ultima strigare... Acum nu vom mai vorbi de trecut. Sau poate ar trebui?
Și chiar dacă nu am vorbi... el nu dispare doar pentru că noi alegem să păstrăm
tăcerea. Amintiri care ne vor răscoli mereu prezentul, viitorul. Plăcute sau
dureroase, vor fi mereu acolo. Indiferent cât vom lupta împotriva lor. Un duh
zdrobit, o vorbă dureroasă, intenții ascunse care au zgâriat învelișul sensibil
al inimii, prefecătorii care au lovit cu puterea unui baros în încrederea pe
care atât de greu ai construit-o. Regrete. Atât de multe regrete zac în noi,
încât nu mai putem trăi fericiți prezentul.
Privim în continuu peste umăr cu
aceeași întrebare atârnând fără răspuns în mintea noastră chinuită: DAR DACĂ?
Dar dacă aș fi spus da? Dacă aș fi refuzat? Dacă aș fi mers? Dacă aș fi stat?
Atât de mulți DACĂ în viețile noastre încât nu putem vedea clar oportunitățiile
care ne stau înainte, oamenii care ne iubesc cu adevărat, mâna Tatălui întinsă.
Stăm pietrificați în fața ușii care ni s-a trântit în nas, încât nu mai putem
vedea fereastra deschisă. Și chiar dacă am vedea-o, probabil am sta înainte ei
fără a avea puterea să ne luăm zborul... Încercăm să ne dăm seama unde ne-am
frânt aripile. Cine ne-a trântit la pământ?! Nu e greșit să privești în trecut.
Trist e că atunci când întoarcem capul, nu o facem pentru a ne corecta ci pentru a căuta
motive să nu mergem mai departe. Puțini dintre noi privim în trecut pentru a
învăța din greșeli. Puțini dintre noi privim în trecut pentru a ne aminti de o
mână întinsă, de un sărut pe frunte sau de o mângâiere. Puțini suntem acei care
ne amintim de curcubeul de după ploaie sau de seninul cerului după o furtună.
Puțini ne amintim de o vorbă bună, de un zâmbet, de o mână pe umăr.
Un nou capitol ne stă înainte. Un nou an.
Să privim dar cu încredere și speranță spre el. Noi aventuri ne stau înainte.
Decizii de luat, alegeri de făcut, momente de trăit. Fie ca acest nou capitol
să aducă rezolvare la problemele din trecut și să fie înțesat de momente
frumoase. Fie ca în acest capitol să realizăm că nu e nimic mai prețios ca
amintirile frumoase și că acestea merită sa fie mereu povestite și retrăite. În
acest an doresc ca fiecare dintre noi să ne găsim umărul potrivit pe care să
plângem și brațul potrivit pe care să ne sprijinim. Să ne găsim mâna potrivită
pe care să o tinem strâns în timpul unei plimbări în miez de zi sau noapte. Fie
ca în acest capitol cu toții să ne găsim liniștea, fericirea și pacea. Să lăsăm
marea să ia cu ea toate amintirile neplăcute ale trecutului și să le ducă în
adâncurile ei, că atunci când vom privi din nou în urmă să putem zâmbi
fericiți. Îmi doresc sincer ca în acest an să fim cu toții împliniți din toate
punctele de vedere.
Îmi doresc ca în acest an să înțelegi că
dincolo de nori e Cineva care poate face toate lucrurile de mai sus posibile.
joi, 11 decembrie 2014
Dear stranger,
Has anyone told you lately that you're beautiful? That you're special and important?
If not, allow me to remind you that you are!
You are beautiful, you are important and you matter! Is the truth! You were created in the image of a God. There's nothing boring or dull about that. You're perfect!
That thing you've been dreaming of since you were a kid...that thing? The world needs it. Believe it or not, the world needs your color.
This life? I believe with all of my heart that this life has a meaning. We have a purpose! I refuse to believe we came from nowhere just to live, pay bills and then die. I refuse to think that's it! It can't be!
Doesn't make any sense.I know there's more!
So, while we're waiting for the better part to come, let's make the most of what we've got.
Follow your dreams! Grab them with all your strength and don't let go. Don't listen to the people who're trying to bring you down telling you that your dreams aren't realistic or that they won't bring you enough money. It's what you've been dreaming your whole life. Do it! Forget the world! It's your life! Your purpose, your happiness. Grab it and don't let go!
Awake the warrior inside you! Don't hold it back!
YOU MATTER! YOU'RE A TREASURE! Please, don't stay buried...
Let the whole world see you shine! Let it see your true colors! It's your time! No one else's.
YOURS!
Enjoy the ride!
I said: Enjoy the ride!
"Your dreams don't have an expiration date. We can always take a deep breath and try again."
- David Niven
vineri, 17 octombrie 2014
Hopes
So here I go again. Another year has passed away. Do I feel
wiser? Sure thing I do. Do I feel happier? Jeez, yeah! Do I have all things
figured out? Hell, no! Did I lived the
best I could’ve? Yeea…Ha! let’s be
honest. I didn’t! I could’ve done so much better than I did. But one thing I
know for sure. I took it all in. The bad, the good, pain, joy, you name it. I took them all in! And I tried
to learn something from everything. I
was low and I was high. I’ve swum through the deepest waters and survived. I’ve
then took my wings and fly as high as I could. I saw the beauty of this world and I’ve
kissed the sun. I've touched the moon and felt the warm embrace of the stars! I’ve
enjoyed every single moment of my glory and then learned how to fall with
grace. I’ve lived!
And as I am standing in front of another number, I really hope for some things. I hope I'll make more time to invest in my passions and in what really makes me happy. I hope I'll learn to suit up (and do it better) against all the negativity people all around throw like they don't care. I hope I'll be able to love them anyway!
I hope I'll make a difference in somebody else's life. I hope I can bring joy to the others and be an inspiration. I hope I'll find the answers I'm looking for and draw myself closer to God. I hope I'll be a better daughter, a better sister and a better friend. - A better myself -
I hope I'll find you!
I hope I'll find you!
miercuri, 1 octombrie 2014
October baby
October… And when I say October, only joyful memories
come to my mind. Well, that’s a lie.
But let’s focus on the good things, shall we? Why I love
October? Because it’s the “beginning” of my
favorite season. (For me , really, autumn begins in October, so just
bear with me for a couple of sentences, will ya? ) Because I can finally wear
boots and scarves and cozy sweaters. And let’s not forget about the amazing, a-m-a-z-i-n-g colorful leaves. And… oh, the
wind! You can literally see its hands playing with leaves, raising them up and
let them fall gently on the ground; and its power… There’s nothing more
refreshing than walking against it; feeling it through my hair, making my eyes
tear and putting a smile on my face every single time we salute each
other. How majestic it is and how restless!
The pumpkins, the smell of pies and cinnamon, tea, my
birthday :>, reading books by the window, hot chocolate… and the RAIN. Rain
– there’s nothing like it. Tell me something better than walking through rain
with/ without an umbrella while listening to James Blunt? Or sitting by your
window listening to thunders and watching the nature putting on a show just for
you. Please, tell me. I dare you! :D
Well, I may be a little bit too romantic, some would say,
but that’s the way I see the world. Beautiful, mesmerizing world we live in.
Why I feel this way about October?
Because it reminds me so much of myself. I am too,
restless. And like the leaves, sometimes
I fall to the ground too. Getting washed away by the rain, holding on to
that hope of resurrection – spring. On the outside I might seem cold and numb,
but if you’ll embrace me, you would see my true colors, you would feel my
passion and you would hear my music…
.
If October would’ve been a girl, she would’ve been my twin sister. Just sayin'.
luni, 8 septembrie 2014
Thoughts (Chapter 10)
WORDS... they come so damn hard. My feelings though, they are strong and painfully annoying. If I could just have a switch to turn it off every single time I want...it would be so much easier. I could ignore everything's wrong around me and see only the bright side, I could ignore the hungry faces I see every day... all the hurt and all the pain. I could forget about all the unanswered questions, all my failures and guilt, about the homeless old man, about the single mom with her two little kids living on streets, about all those smiles full of sadness. The thing is I don't have such a switch, I'm not a vampire and I'm not livin' in Mystic Falls. I could choose not to care, of course, cause sh*t happens all over the world, but that's not how I'm made. I just wish someday I could do more than writing down my frustration or buy a sandwich... I wanna leave something behind, something to be remembered for, I wanna say I've lived the best I could've and that I meant something, in somebody's life; that I've touched hearts and made minds wonder...
I've met some beautiful, wonderful people on my way until now, some left , some are still walking beside me. I, sometime, think about those who left and my heart shatters at the thought I might not see them again. What if I could've done better? Should've told them what my heart wanted me so much to say? Should've told them about God's perfect love? Should've stayed silent? Dying souls. It kills me, seeing unhappy people. I wish I could tell them, things will get better, I wish I could hug them until all the pain is gone... Wish they would believe me when I'll tell them there is MORE... Wish I could do more...
.
joi, 29 mai 2014
De ce urăsc să mă mut
*Pentru
că mă scoate din minți împachetatul bagajelor , iar mai apoi desfăcutul lor!
Pentru că deși renunț la multe lucruri de-a lungul procesului, la final tot am
o groază de chestii la care pur și simplu nu pot renunța.
*Pentru că trebuie să dai “n” telefoane la “n” anunțuri,
până să găsești locuința perfectă în limita bugetului personal
*Pentru că proprietarii nu-ți predau niciodată casa curată!
Pentru că îți petreci o zi întreagă
spălând uși,dulapuri,geamuri,frigidere,aragaze,chiuvete si podele, curățând
mizeria altuia.
*Pentru că abia după ce te muți și plătești chiria și avans,
descoperi cu stupoare că: robinetul de la chiuveta picură, că frigiderul nu îngheață cum ar
trebui și ți se strică mâncarea în el, că instalația electrică e de 100 de ani
și se arde când ți-e lumea mai dragă, că patul are molii. Ughh!
*Pentru că proprietarii de obicei sunt plini de pretenții
dar rigizi și insensibili la cerințele mele/noastre.
*Pentru că ți se promit multe și primești puține sau chiar
deloc.
*Pentru că odată ce te-ai atașat de oameni, localuri și
obiceiuri, e atât de greu să le lași în urmă.
*Pentru că deși palpitant, necunoscutul e puțin
înfricoșător. Nu știi, dacă vei întâlni persoane cu care să click-ui la fel ca
și cu prietenii tăi.
Pentru că, deși îmi
plac noile începuturi, e agonizant sa te atașezi de locuri pe care mai târziu
trebuie să le părăsești!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)